Fiecare sfârşit de an aduce cu sine o pleiadă întreagă de tradiţii şi obiceiuri populare, unele de sorginte creştină, altele precreştine, toate, însă, menite să petreacă anul ce se încheie şi să invoce sănătate şi belşug pentru anul ce stă să vină. În majoritatea satelor româneşti aceste obiceiuri s-au păstrat aproape neschimbate de sute de ani, iar spectacolul ce ni se oferă la fiecare sfârşit de decembrie ne încântă, ne trezeşte amintiri legate de copilărie, ne induce o stare de autentică bucurie. La Fundu Moldovei, în Bucovina, Anul Nou se vesteşte de Banda de buhaie, o datină curată, specifică acestor locuri, păstrată neschimbată de zeci de generaţii.
În Ajunul Anului Nou, cum trece soarele de amiază, copiii mici şi mai mărişori se adună în cete şi încep a ura gospodarii din cele şapte sate ale comunei Fundu Moldovei, o aşezare bucovineană străveche, întinsă pe cursul râului Moldova, între Obcinele Feredeului, ceva mai sus de Câmpulung Moldovenesc. Pe uliţele încărcate de zăpadă, harapnicele încep a pocni straşnic, zurgălăii sună veseli, spre bucuria copiilor şi a gazdelor ce îi primesc cu mere, colaci, prăjituri, pampuşti (n.r. – un fel de gogoşi) şi bănuţi.
Până spre seară nu va rămâne casă neurată. Urătorii anunţă încheierea anului vechi şi sosirea celui nou şi le doresc gazdelor sănătate, belşug în casă, roade bogate, aşa cum se obişnuieşte de veacuri în aceste sate. Fabulosul decor de iarnă, pe care, an de an, oamenii muntelui sunt norocoşi să-l aibă la final de decembrie, întregeşte, dacă mai e nevoie, farmecul acestor sărbători ale bucuriei, cum sunt Crăciunul şi Anul Nou.
Datina uratului va fi completată pe 1 ianuarie dimineaţa, în ziua de Sfântul Vasile, când aceiaşi copii vor trece pe la casele pe care le-au urat cu o seară înainte să-i semene pe gospodari, ca să aibă un an bun, bucate multe şi spor în tot ce fac.

Oferta speciala de sarbatori

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *